Un medic renumit, care poarta in suflet durerea cauzata de despartirea de sotia sa, durere intensificata de esecul de a se ridica, de mic copil, la inaltimea asteptarilor unui tata autoritar, trebuie sa ajunga acasa, la pacientii care il asteapta.
O jurnalista care, din dorinta de a obtine aprobarea celor din jur, pare sa nu mai poata distinge intre ceea ce isi doreste ea si planurile altora pentru viata ei, se grabeste sa ajunga acasa in timp util pentru a se ocupa de ultimele detalii legate de nunta ei, pana la care mai are doua zile.
Un avion prabusit, pe timp de iarna, undeva in munti, departe de civilizatie, arunca doi straini intr-o calatorie in care sansele sa supravietuiasca sunt aproape nule, tinand cont de fracturile pe care le au amandoi in urma accidentului, cat si de faptul ca nimeni nu ii cauta, pentru ca nimeni nu stie ca au urcat in acel avion.
Tot ce le-a mai ramas sunt cunostintele si echipamentul de alpinism al lui Ben si abilitatea lui Ashley de a glumi chiar si in cele mai potrivnice circumstante. Vor reusi oare sa gaseasca suficienta putere pentru a trai? Vor izbuti sa gaseasca drumul spre civilizatie, acolo unde exista un pat curat de spital si medici care sa le trateze toate ranile si fracturile, si unde cafeaua buna nu se termina niciodata?
Oare zilele care se transforma in saptamani si ii apropie tot mai mult unul de celalalt vor reusi sa vindece si ranile din sufletele lor, vor putea sa le readuca zambetul pe fata si speranta in inima?
Infasurand povestea in respect profund pentru cei din jur, care pune nevoile celuilalt deasupra propriilor nevoi si dorinte, Charles Martin arata lumii ca se poate ca cineva sa traiasca frumos in ciuda durerii si a nedreptatilor suferite, se poate ca un om sa renunte la confortul propriu pentru a avea grija de cineva cu o nevoie mai mare, mai urgenta, se poate ca un barbat sa nu profite de o femeie frumoasa ramasa fara nici un fel de protectie, ci sa-i ofere sprijin si s-o trateze ca pe cel mai pretios dar… chiar daca este vorba de o straina, chiar daca nu se stie daca vor prinde ziua de maine, chiar daca circumstantele “l-ar indreptati” la actiuni mai putin cavaleresti, si se poate ca o femeie sa invete sa aiba incredere din nou si sa nu se multumeasca cu mai putin decat cel mai bun viitor. Si poate, alegand respectul increderea si grija fata de celalalt, desi nu este usor, vor invata sa zambeasca din nou, vor redescoperi libertatea.
Nu pot sa nu ma gandesc cum ar fi lumea daca tot mai multi ar spune, la fel ca Ben:
“ Trebuie sa gasim modalitati sa aducem ceva pozitiv intr-o situatie foarte grea. Fiecare zi e un joc de sah. Noi impotriva raului. De multe ori invingem. Uneori pierdem. Dar facem toate astea datorita unui singur cuvant. Speranta… Este combustibilul ce ne da avant”, si ar si trai asa. Nu pot sa nu-mi doresc sa fim mai buni, sa daruim mai mult, sa fim mai putin egoisti si sa cautam mai mult binele celor din jur, sa cautam modalitati de a indeparta, pas cu pas, cate putin din raul care tinde sa acapareze lumea.
Mi s-a parut o lectura mai grea, “dureroasa”, dar este scrisa foarte frumos (cum de altfel orice text asezat pe hartie de Charles Martin este un deliciu pentru cititori), inspira speranta in ciuda incercarilor dificile prin care trec protgonistii si naste dorinta de a incerca sa fim mai buni, de a nu renunta cand este prea greu, de a invata sa-i pretuim pe altii asa cum ne-ar placea noua sa fim tratati.
O carte scrisa atat de frumos incat a atras atentia industriei cinematografice, in octombrie anul acesta urmand sa apara filmul cu Idris Elba si Kate Winslet in rolurile lui Ben si Ashley, si sper ca vor urma si alte filme dupa carti scrise de Charles Martin (chiar daca prefer intotdeauna cartea, ma bucur impreuna cu autorii ale caror scrieri reusesc sa capteze atentia regizorilor si producatorilor de film).
Educatie in timpul liber. 